Dar sa o luam cu inceputul, de la plecarea din 15 decembrie din Cluj!
Calatoria de acasa pana cand am pus piciorul pe taram dominican a durat aproximativ 25 de ore. Din toate acestea, cele cu multa adrenalina au fost de la Cluj la Budapesta cu microbuzul din cauza. Zborul cu avionul, atat de la Budapesta la Paris, cat si de la Paris spre Punta Cana au fost deosebit de line, fara turbulente. Am zburat pentru prima data (adica Ralu) cu un super avion: Boeing 747. Un avion imens ca ne si intrebam cum poate sa zboare! In aeroport la Paris, cand l-au adus la poarta pentru imbarcare foarte multi calatori din sala de asteptare s-au pus pe pozat. La fel si noi :) Avioanele sunt un adevarat spectacol.
Zborul deasupra Atlanticului a fost fara peripetii. Majoritatea timpului am vazut sub noi doar o mare de nori pufosi. In mijlocul oceanului totusi am zarit, iesind printre nori varful Pico Alto de pe insulele Azore. Deasupra triunghiului Bermudelor, pace si liniste. Doar albastru deasupra si albul norilor sub noi.
Dupa 9 ore de zbor de la Paris, am aterizat in Punta Cana. Primul soc... termic :) cald si multa umiditate. Aeroportul era micut, numai pentru turisti. Am trecut foarte rapid prin toate formalitatile de intrare in tara si am ajuns la hotel. Am primit o camera ... pardon un apartament, in care puteam sa mai aducem inca doua familii cu noi. Cum am ajuns noaptea, nu prea am vazut mare lucru in jur...
16.12.20008
A doua zi insa de cum ne-am trezit am dat cu ochii de minunile acestei tari! Vegetatie luxurianta, pasari si animale de n-am mai vazut in viata noastra decat in atlasele de la biologie sau pe Discovery. Am vazut pauni, egrete, broaste testoase cu muschi pe carapace, soparle, un sarpe alb cu galben, o maimuta... Plaje ca in vederi, palmieri, piscine .. ce mai! Poti sa juri ca esti in paradis... Aveam efectiv impresia ca suntem intr-o gradina botanica... numai ca in marime naturala! Toate plantele scumpe ce noi le avem pe acasa prin ghivece, cresc aici la tot pasul. Am tinut-o numai in oauuuu!!! .. si gura cascata mai tot timpul! 
Plaja frumos amenajata in complex, salbatica in afara lui, ne-a incantat cu nisip alb si roz (nu ne venea sa credem!!), cu palmieri inalti si apa turcuaz pe bune!!! Nici o meduza sau alte dubiozitati prin apa. Doar cateva alege pe care angajatii complexului le-au strans repede.
Valuri mici se spargeau de tarm.. iluzie ca marea ar fi linistita caci in departare vedeam ditamai valurile ce se spargeau in reciful de corali.
Am stat la plaja sa ne parjolim un pic, Alex saracul a suferit teribil! Fiind un om de actiune tare greu i-a fost sa stea doar la "prajit". A devorat trei carti in doua zile . Am jucat 4 partide de minigolf! Un joc foarte fain in care practic esti tu cu tine insuti. Castiga cel care se concentreaza mai bine; cel care este prezent si focusat la fiecare minge.
Ne mai paleste din cand in cand gandul ca suntem in decembrie, aproape de Craciun si noi stam la plaja in Caraibe. Hmm.. acasa e zapada probabil.
De all inclusive ce sa mai zicem. Mancare la discretie, foarte multe fructe de mare. Ralu a experimentat multe, unele chiar dubioase. Am mancat fructe si legume ce nici acum nu stim ce erau. Serviciile sunt super. Toata lumea ne zambeste si ne saluta. Am dar si peste un cuplu tanar de romani- foarte frumosi si relaxati. Cam asa cu all inclusiv. Este frumos si bine, ai tot ce iti trebuie foarte la indemana. Insa pentru stilul nostru de viatza au fost suficiente cele doua zile. Asa ca, aventura reincepe:)
17.12.2008
Dupa ce am petrecut dimineatza si amiaza pe plaja si la minigolf am pornit spre Santo Domingo. Eh de abia acum, incepem sa simtim adevarata viata dominicana. In primul rand gata cu engleza. Oamenii de rand doar stiu ca exista limba engleza dar nu o vorbesc, asa ca am inceput si noi cu Holla, si, porfavor :) Luna asta o sa fie buna sa invatam limba spaniola. Alex deja si-a dat seama ca intelege mai tot ce se vorbeste.. daca e rar si clar! :) Soferul de taxi foarte amabil, ne-a dus in statia de autobuz, ne-a aratat de unde sa ne luam bilete.. cum am mai zis, dominicanii sunt foarte prietenosi si cumsecade. Si mult mai relaxati ca noi, romanii, chiar si cei care sunt in mod evident foarte saraci material. Oamenii de culoare de aici seamana mai mult cu brazilienii decat cu africanii. Oamenii, barbati , femei, copii sunt foarte frumosi si curati in ciuda saraciei pe care am vazut-o pe drum spre Santo Domingo. Infrastructura nu este din cele mai bune; in localitati drumurile adiacente sunt in mare majoritate neasfaltate, fara trotoare.. La drumul principal sunt multe tarabe, dughene, cu fructe, legume, papuci.. orice de vanzare.. inclusiv carne cruda de mancare.. am ramas cu gura cascata vazand, la un metru de masinile ce circula in tromba, o sfoara cu carne cruda, prinsa pe ata.. pentru vanzare! Practic se afuma de numa de la fumul de esapament. Insa localnicii se pare ca nu au nici o problema cu asta. :)
Despre circulatie .. hmm.. destul de haotica! Nu prea au semene de circulatie, prioritatea de cele mai multe ori e pe baza de clanxon!! Autocarul cu care am mers noi era foarte fain, nou, cu aer conditionat si un sofer un pic kamikaze :).. Insa am vazut guagua (adica autobuzele normale cu care merg localnicii pe distante mai scurte) .. mici, inghesuite, cu geamuri sparte...
Despre viatza oamenilor de rand ce sa spunem? Am vazut casele lor, in proportie de 95% au gratii (la poarta, la usa, la geamuri.. pardon in loc de geamuri). Casele de aici nu au geamuri cu sticla, doar gratiile si ceva obloane de lemn sau metal. La o adica nici nu le trebuie ! Aici e vara continuu... Am vazut discrepanta mare intre saraci si bogati. Am vazut in curtile astea cu gratii multe masini de teren luxoase si vis a vis de o asemenea curte, o cocioaba din scanduri si carton, fara usa, in care copii se jucau pe jos, pe pamant.
Aproape de ora 8 seara am ajuns si noi in Santo Domingo. Cand am vazut ca si capitala arata cam ca si localitatile prin care am trecut, m-am ingrozit! Am crezut ca o sa stam si noi tot cam in asa ceva. Insa surpriza! Cum ajungi in centrul orasului (adica zona colonial, cartierul unde isi au sediul guvernul si altele din acestea), curat luna, aranjat, pace si liniste! Din nou diferenta mare intre bogati si saraci.
Ina ne-a recuperat de la autobuz si asa am ajuns la destinatia noastra. Casa Inei este intr-o zona linisitita, curata, aproape de mare si de Centrul Colonial. Este imensa, cam cat trei apartamente de-ale noastre. Este un intreg etaj al unei case, inclusiv o terasa super cu plante exotice.. si hamac:) deja l-am testat si presimtim ca vom petrece multa vreme tolaniti in el!
Poze de pana acum
Valuri mici se spargeau de tarm.. iluzie ca marea ar fi linistita caci in departare vedeam ditamai valurile ce se spargeau in reciful de corali.
Am stat la plaja sa ne parjolim un pic, Alex saracul a suferit teribil! Fiind un om de actiune tare greu i-a fost sa stea doar la "prajit". A devorat trei carti in doua zile . Am jucat 4 partide de minigolf! Un joc foarte fain in care practic esti tu cu tine insuti. Castiga cel care se concentreaza mai bine; cel care este prezent si focusat la fiecare minge.Ne mai paleste din cand in cand gandul ca suntem in decembrie, aproape de Craciun si noi stam la plaja in Caraibe. Hmm.. acasa e zapada probabil.De all inclusive ce sa mai zicem. Mancare la discretie, foarte multe fructe de mare. Ralu a experimentat multe, unele chiar dubioase. Am mancat fructe si legume ce nici acum nu stim ce erau. Serviciile sunt super. Toata lumea ne zambeste si ne saluta. Am dar si peste un cuplu tanar de romani- foarte frumosi si relaxati. Cam asa cu all inclusiv. Este frumos si bine, ai tot ce iti trebuie foarte la indemana. Insa pentru stilul nostru de viatza au fost suficiente cele doua zile. Asa ca, aventura reincepe:)
17.12.2008
Dupa ce am petrecut dimineatza si amiaza pe plaja si la minigolf am pornit spre Santo Domingo. Eh de abia acum, incepem sa simtim adevarata viata dominicana. In primul rand gata cu engleza. Oamenii de rand doar stiu ca exista limba engleza dar nu o vorbesc, asa ca am inceput si noi cu Holla, si, porfavor :) Luna asta o sa fie buna sa invatam limba spaniola. Alex deja si-a dat seama ca intelege mai tot ce se vorbeste.. daca e rar si clar! :) Soferul de taxi foarte amabil, ne-a dus in statia de autobuz, ne-a aratat de unde sa ne luam bilete.. cum am mai zis, dominicanii sunt foarte prietenosi si cumsecade. Si mult mai relaxati ca noi, romanii, chiar si cei care sunt in mod evident foarte saraci material. Oamenii de culoare de aici seamana mai mult cu brazilienii decat cu africanii. Oamenii, barbati , femei, copii sunt foarte frumosi si curati in ciuda saraciei pe care am vazut-o pe drum spre Santo Domingo. Infrastructura nu este din cele mai bune; in localitati drumurile adiacente sunt in mare majoritate neasfaltate, fara trotoare.. La drumul principal sunt multe tarabe, dughene, cu fructe, legume, papuci.. orice de vanzare.. inclusiv carne cruda de mancare.. am ramas cu gura cascata vazand, la un metru de masinile ce circula in tromba, o sfoara cu carne cruda, prinsa pe ata.. pentru vanzare! Practic se afuma de numa de la fumul de esapament. Insa localnicii se pare ca nu au nici o problema cu asta. :)Despre circulatie .. hmm.. destul de haotica! Nu prea au semene de circulatie, prioritatea de cele mai multe ori e pe baza de clanxon!! Autocarul cu care am mers noi era foarte fain, nou, cu aer conditionat si un sofer un pic kamikaze :).. Insa am vazut guagua (adica autobuzele normale cu care merg localnicii pe distante mai scurte) .. mici, inghesuite, cu geamuri sparte...
Despre viatza oamenilor de rand ce sa spunem? Am vazut casele lor, in proportie de 95% au gratii (la poarta, la usa, la geamuri.. pardon in loc de geamuri). Casele de aici nu au geamuri cu sticla, doar gratiile si ceva obloane de lemn sau metal. La o adica nici nu le trebuie ! Aici e vara continuu... Am vazut discrepanta mare intre saraci si bogati. Am vazut in curtile astea cu gratii multe masini de teren luxoase si vis a vis de o asemenea curte, o cocioaba din scanduri si carton, fara usa, in care copii se jucau pe jos, pe pamant.
Aproape de ora 8 seara am ajuns si noi in Santo Domingo. Cand am vazut ca si capitala arata cam ca si localitatile prin care am trecut, m-am ingrozit! Am crezut ca o sa stam si noi tot cam in asa ceva. Insa surpriza! Cum ajungi in centrul orasului (adica zona colonial, cartierul unde isi au sediul guvernul si altele din acestea), curat luna, aranjat, pace si liniste! Din nou diferenta mare intre bogati si saraci.
Ina ne-a recuperat de la autobuz si asa am ajuns la destinatia noastra. Casa Inei este intr-o zona linisitita, curata, aproape de mare si de Centrul Colonial. Este imensa, cam cat trei apartamente de-ale noastre. Este un intreg etaj al unei case, inclusiv o terasa super cu plante exotice.. si hamac:) deja l-am testat si presimtim ca vom petrece multa vreme tolaniti in el!Poze de pana acum
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu